Un brad de Crăciun in geam la etajul 9

In Ajunul Crăciunului doctorii au internat-o din nou pe Ioana pentru ca analizele hepatice erau foarte proaste, pentru 2 sau 3 zile, cu posibilitatea de transfer la alt spital specializat pentru aşa ceva. După o zi întreaga in care Ioana nu a mâncat nimic, posibilitatea ne-a speriat, mai ales ca era vorba şi de o intervenţie chirurgicală, minoră spuneau doctorii, dar intervenţie.  după scanarea cu rezonanţă magnetică(pe 24 decembrie la ora 17, greu de crezut,nu?) doctorii au decis amânarea transferului până.a două zi de dimineaţa şi internarea in secţia sterila a IGR pentru supraveghere. Ioana, pe lângă că nu se simţea bine deloc, nu era încântată de perspectiva pentru ca sunt sigur ca îşi aminteşte foarte bine.cât de tău i-a fost in timpul primei cure(chiar dacă cel.mai pregătit si empatic personal lucrează aici).
Însă, uşor uşor, Ioana a început sa se joace, a cerut pastele ei preferate(desigur, un exerciţiu, pentru că nu le-a mâncat) si alte jucării. Pentru ca a fost cuminte, tată a şters bradul mare vu şerveţele antibacteriene si l-a adus la spital. A fost un moment.magic, Ioana a simţit că vine Crăciunul si s-a animat ca prin farmec, ba chiar a cerut pâine prăjită de.mancare pe care.a.rontait-o cu tată si cu mama,preţ de vreo jumătate de oră. A fost una.dintre cele mai frumoase.jumătăţi de.oră.din viaţă mea.pentru că am beneficiat de atenţia exclusiva a unei minuni de fetiţă. Ochişorii.ei.m-au privit vu atâta atenţie încât timpul a.stat pe.loc. Un moment ca acesta nu l-aş da nici pentru toţi baniiq din lume. Ne-am adormit fetiţa si eu am plecat spre.Casa Parintilor. Din parcarea institutului am aruncat o privire in urmă la.etajul 9 unde.era internată Ioana si am văzut ce înseamnă Crăciunul: un bradut in geam care scanteia si lumina ochişorii unui copilaş perfect dar bolnavior.