sâmbătă, 9 februarie 2013

Un mic PARDON!

Ioana a început sa utilizeze, într-o manieră proprie, cuvintele comune din limba f franceza, altele decât tg formulele de.salut. Este absolut adorabila când face o traznaie, înţelege ce a facut, râde din tot sufletul si spune: UN MIC PANDON!
Are o păpuşa pe care o plimbă vu un cărucior si atunci când mai loveşte căruciorul de pereti, o aud râzând si ştiu ce urmează...
Există momente de normalitate in viaţa Ioanei însă avem si dificultăţi legate de faptul ca sunt impuse milioane de interdicţii: de la cele legate de baie (cateterul exterior este o poartă facilă de intrare pentru bacterii si microbi, fiind interzisă udarea lui) până la cele legate de contacte interumane. Păstrarea firului de ieşire al cateterului pe piept este o tehnică buna pentru siguranţă. Însă extrem de deranjantă pentru alte activităţi, inclusiv pentru baie sau joaca. Ioana ne spune ca vrea meargă acasă, sa scape de fir si sa se plimbe in parc, are o listalunga de activităţi pe care le doreşte. Mereu spune ca diverse lucruri nu sunt ca ale Ioanei, parcul de lângă spital nu este la fel de frumos ca al Ioanei(si spune adevărul), casa de aici nu este atât de frumoasă ca a Ioanei etc. Ce mi se pare interesant este Spitalul de Zi, dacă copilul poate sa fie tratat in circa 8 ore pe zi, este lăsat sa plece acasă, cu respectarea a vreo sută de reguli de igienă. Însă aşa resimte mai puţin povara tratamentului, pot fi trataţi mai mulţi pacienti si mai. ieftin, probabil. Ideea este genială pentru ca îi lasă copilului o jumătate de zi liberă de interdicţii, infirmiere si program impus. Ioanei îi place in spitalul de zi pentru ca are o mai mare libertate iar infirmierele cântă. Normal ca nu toate însă, mai ales cele tinere,  uzează de trucuri pentru copii: jucării care dansează, mici cadouri, plasturi colorati sau cu desene. Tot ce înseamnă înţepături se fac cu anestezie locală, sunt nişte plasturi cu lidocaina care se pun cu o oră înainte si gata cu durerea. Motto-ul lor este absolut genial: DUREREA NU SERVESTE LA NIMIC, toţi cei ce lucrează inspitale ar trebui sa aibă tatuat asta.
Aici am auzit foarte rar copii plângând la recoltari de sange deci soluţia e eficienta. 
Pentru cei care nu conştientizează care sunt suferinţele pe care le îndură copiii bolnavi le spun doar atât: sa fie nevoie sa intepi un copil de 5 sau 6 ori pentru a-i recolta 5 ml de sânge este o cruzime fără margini.
Ioana a scăpat de înţepături de când are cateterul venos central însă acesta este o sursă de disconfort întrucât firul exterior împreună cu clama de siguranţă si cu valva de siguranţă sunt toate lipite de piele(deranjante pentru somn si joacă), sub un pansament ce nu trebuie udat(baia e o adevărată aventură,).
Azi a.mai învăţat un cuvânt: dodo adică somn in franceză, si a fost extrem de încântată, oricum îi zicea papusii: dormi! Dormi! Acum îi zice dodo!
In una din plimbările pe holurile.spitalului Ioana ne-a explicat poza următoare aşa:
Un băieţel care împinge un pic-pic ca al Ioanei nu are deloc păr pe cap ca si Ioana...