sâmbătă, 15 decembrie 2012

Lecţia de generozitate

Aseară, după baia Ioanei, ne-am jucat, ca de obicei, de-a spălat bebele. Ioana repetă cu păpuşa aceleaşi operaţiuni pe.care le facem noi însă, aseară a luat din crema ei de masaj şi a început sa-mi maseze mâinile spunând "Tata au au". Ce reţinuse mititica: de la spălatul pe.mâini de peste 50 de ori pe zi şi utilizarea de soluţie antiseptica şi Ginei şi mie ni s-a crăpat pielea de pe.maini iar Ioana s-a gândit să ne ajute. A insistat să punem multă multă cremă "nu au au mama, nu au au tata".
Acum, după ce Ioana a început tratamentul chimioterapeutic la Institutul Gustave Roussy, suntem convinşi că toate suferinţele ei şi tot efortul prietenilor (aici intră şi toţi oamenii de.bine care, deşi nu ne cunosc, ne ajută să strângem.banii necesari tratamentului) NU VA FI IN ZADAR.
Şefa Clinicii de pediatrie oncologica, doamna Dominique Valteau Couanet, a consultat-o pe Ioana pe 7 decembrie şi a internat-o imediat in zona sterilă cu acces strict limitat, cu interdicţia de a părăsi camera pentru 5 zile. Ne-a pus in temă fără menajamente ca, îi deoarece venim din România (mai exact dintr-un îi din. România ) este posibil să aducem viruşi deosebit de gravi, însă a făcut totul pe un ton atât de firesc incat nu a sunat deloc deplasat. Am admirat grijă faţă de pacienţii trataţi aici si am regăsit-o, ulterior, şi in comportamentul tuturor faţă de Ioana: totul se face ca la carte, medicamentele se administrează NUMAI CU DOZARE AUTOMATA, doctorii îţi explică totul şi, extrem de important pentru noi, TOTI SUNT OPTIMISTI CA IOANA VA INVINGE BOALA!
Asta in condiţiile in care, in ţară,ne dădeau şanse de maxim 2 la sută, iar la întretbarea mea privind tipul de tratament xitostatic aplicat (există două feluri: curative menite să vindece şi paliative pentru a reduce durerile) am primit un răspuns care suna cam aşa: Chiar credeţi ca se poate vindeca?
Aici totul este adaptat pentru copii, spitalul pare un loc de joacă, Ioana nu a simţit, in prima zi, ca a intrat dintr-un spital, s-a jucat continuu până când i-a venit rândul.
Primele 6 zile aici au fost de izolare maximă, Ioana a fost conectată la 4 aparate electronice de dozare a medicatiei, nu a ieşit din salonul ei şi,in afară de noi, a mai văzut trei doctori şi trei infirmiere, lucru care a afectat-o. Medicamentele administrate i-au dat dureri mari, şi, deşi a primit continuu calmante, in câteva rânduri au fost atât de puternice încât nu s-a mai îiputut tine in picioare sau a plâns atât de tare încât medicii nu au avut altceva de făcut decât să o sedeze. Am crezut ca murim când ne-am văzut minunea de fetiţă ca nu se poate opri din plâns şi.noi.nu puteam face nimic. Am păzit-o apoi şi i-am urmărit respiratiile până când s-a trezit, mulţumindu-i lui Dumnezeu că ne-a mai lăsat această minune încă o zi.
Suntem încrezători ca Ioana se vă face bine dar ne sperie ce urmează: 8 luni de chimioterapie, intervenţia chirurgicală şi radioterapia, asta in cazul ideal, dacă medicii nu decid creşterea numărului de cure.
Această adaptare a tratamentului in funcţie de răspunsul Ioanei.la.medicamente este un lucru extraordinar, însă nu ştim dacă o să facem faţă cotei de circa 15 % din costurile totale ale.tratamentului, care conform.evaluării iniţiale.ar fi de 45000 de euro, in plus faţă de ce ne asigură formularul.E 112. Ţin să mulţumesc tuturor celor care ne-au ajutat să îndeplinim.toate formalităţile necesare, datorită lor Ioana are acum o şansă.la.viaţă!
Nici o secundă nu îi uit pe cei care îi dăruiesc.VIAŢĂ copilului meu prin.donaţii, le mulţumesc pentru generozitate şi le doresc sănătate!

Acum, Ioana continuă tratamentul.ambulatoriu, lucru ce pare de necrezut la o astfel de.boală, in să a aici se poate: cu sprijinul spitalului locuim in Casa Ronald McDonald, construită şi finanţată de fundaţia omonimă. Pentru Ioana mutarea a avut un efect pozitiv clar, are un optimism debordant şi se joacă aproape tot timpul, este extrem de.fericită. Ritmul.de viaţă aproape.normal(mergem.zilnic.la spital.pentru analize sau medicatie) a făcut-o să uite de dureri sau să le suporte mai bine.
Nu a reuşit să treacă de şocul.căderii părului, încă îşi aduce.aminte momentul si ne întreabă când îi găsim.păr...

Azi am întâlnit 3 porumbei parizieni şi Ioana a fost extrem de încântată...

Un comentariu:

Anonim spunea...

este de-a dreptul uluitor ceea ce scrii. Desi va sperie cele 8 luni de tratament care urmeaza, gandeste-te ca vor trece repede si ca doar ele va mai despart de insanatosirea Ioanei. Astfel de vesti bune vom astepta mereu de la voi! Multa sanatate! Monica